01/11/2018
Poza principala cu Vasile
IMG(66)
WhatsApp Image 2018-11-01 at 23.07.16
IMG(56)
IMG(52)
IMG(40)
IMG(46)
IMG(30)
IMG(8)
IMG(13)
IMG(16)
IMG(19)
IMG(21)
IMG(23)
IMG(26)
IMG(3)

Cuvintele îi aparțin lui Vasile Derevlean, unul dintre foștii copii beneficiari ai taberelor MagiCAMP. Vasile are aproape 19 ani și de când se știe a petrecut mai mult timp în spital decât acasă. Acum, adult, și-a dorit să ne fie alături. Și ne-a fost, parte din echipa MagiCAMP de la Maratonul București 2018!

Aproape 70 de voluntari MagiCAMP au fost prezenți în zilele de 13 și 14 octombrie pe traseele Maratonului București Raiffeisen Bank 2018 asigurând, alături de organizatori, nu doar buna desfășurare a curselor, ci și voia bună și energia! Echipați cu zâmbete și ușor de recunoscut în tricourile lor colorate cu MagiCAMP, voluntarii noștri s-au ocupat și de hidratarea alergătorilor, la punctele de hidratare și de ștafetă manageriate de echipa noastră, și de încurajarea la fiecare pas a concurenților.
”Hai că poți, bravooo! Încă puțin, cât de tare ești, uraaaa!”, sunt cuvintele care au țâșnit cu entuziasm, timp de câteva ore, din piepturile voluntarilor. A fost o atmosferă extraordinară, de sprijin, bucurie și implicare, iar la finalul celor două zile toată lumea a promis că revine la anul! Energica echipă de voluntari a fost întărită și de forța și determinarea celor 250 de alergători care au luat startul, după înscrierea pe platforma evenimentului și plata taxelor aferente, pentru MagiCAMP și pentru copiii care luptă cu boli cumplite.

De ce au făcut-o? Ne-au spus ei:
”Mie îmi place oricum să alerg, fac asta de câțiva ani și de vreo trei chiar destul de profesionist, în sensul în care nu doar mă antrenez, ci mă și înscriu la evenimente sportive. Am zis că dacă tot o fac să susțin și o cauză. Auzisem de MagiCAMP și când am văzut că pot alerga pentru copiii cu cancer m-am decis imediat!”, ne-a spus Andrei.
Pentru mine a fost un vis devenit realitate! Nu pot să descriu cum m-am simțit alergând, participând, simțind că fac și eu ceva bun pentru copiii cu probleme”, ne-a povestit Vasile, unul dintre foștii copii-beneficiari MagiCAMP, din tabăra CONNECTIV, dedicată copiilor care au suferit arsuri grave. Vasile avea 2 ani când corpul lui micuț a fost supus unui șoc uriaș, suferind arsuri pe mai mult de 45% din suprafața corpului, fața fiindu-i devastată de accident. Cu un curaj din altă lume, Vasile a luptat ani în șir și a suportat zeci de operații de reconstrucție. E un exemplu pentru noi și să îl vedem la start, înalt și subțire ca salcia, ne-a umplut inima de fericire! Vasile își dorește să devină medic. La cum îl știm… nimic nu îl va împiedica!

George Vintilă: ”Când sar pentru MagiCAMP, sar pentru ai mei!”

După ce a alergat pentru MagiCAMP în trecut, a înotat la Swimathon și a donat premii câștigate pentru cauza copiilor cu afecțiuni oncologice, George Vintilă ne-a mai fost o dată alături, luând toamna aceasta startul în proba de semimaraton.
Mă bucur când am ocazia să strig “prezent” la orice acțiune pentru susținerea MagiCAMP, acest proiect fiind demult parte integrantă din mine. Într-o lume ce închide uși, acești oameni le deschid. În marea asta de minți întunecate, ei aduc luminaă și speranță în viața unor oameni cărora abia le mai auzi strigătul după ajutor și pentru care tot mai puțini dintre noi găsim timp sau atenție. Nu sunt eu cine știe ce alergător dar, cum am spus, sunt săritor și când sar pentru MagiCAMP, sar pentru ai mei!”, a spus George. Recunoscători îți suntem, George, pentru cum spui tu ”prezent!”. Încă ceva. Anul acesta, George a luat startul alături de fratele lui mai mare, Marius Vintilă. Super echipă!
Cauzei MagiCAMP i s-a alăturat anul acesta la start și Sonia Argint Ionescu, prezentatoare TVR și promotoare a unui stil de viață sănătos. ”Când încep să alerg e ușor, apoi simt că zbor, ca ulterior să îmi fie tot mai greu și să doară. Dar strâng din dinți și nu mă opresc… mă pricep destul de bine la asta atunci când am un scop. Iar la final nu mai pot de fericire că am reușit ce mi-am propus. Anul acesta am ales să susțin taberele MagiCAMP, pentru că e o comunitate care a reușit să aducă la viață un loc magic în care copiii bolnavi își recapătă copilăria după săptămâni, luni sau ani de viață în spitale, a explicat Sonia.

Membri din echipa MagiCAMP la start
Am fost la start, la finish și pe traseu, am organizat mici evenimente la cortul MagiCAMP, ne-am bucurat să ne revedem susținătorii, să îi cunoaștem pe cei noi. Anul acesta, MagiCAMP a fost una dintre cauzele înscrise oficial în competiție, dar unii dintre noi, mai determinați, au ales să ”mănânce” ei înșiși kilometru după kilometru pentru copiii cu afecțiuni oncologice. Bogdan Liviu Ciuhat, coordonator al voluntarilor MagiCAMP și alergător la maraton, spune cum a fost pentru el experiența, după ce anul trecut suferea o operație la unul dintre genunchi, cu o recuperare de câteva luni. ”Am tras foarte mult ca să scot un timp cât mai bun, având în vedere că, în campania de fundraising, mi-am luat un angajament față de cei care m-au susținut ca dacă ne atingem targetul o să alerg 10 kilometri în mai puțin de 55 de minute. Pe traseu am avut câteva momente când mi-a fost greu și îmi venea să slăbesc ritmul, însă… mă gândeam la copii și la lucrurile prin care trec ei și asta m-a făcut să scot un timp de 51 de minute”, spune, bucuros și mândru, al nostru Bogdan.
”Ne atingem” este pluralul care îl include pe Sorin Buduleanu, nu doar prietenul foarte bun al lui Bogdan, ci și partener deja tradițional de fapte bune în și pentru MagiCAMP. Fără să fi participat în trecut la vreun astfel de eveniment, Sorin a alergat cei 10 km în costum de Batman, personaj pe care îl ”joacă” de cinci ani în taberele MagiCAMP! Vă puteți imagina ce apariție a fost!

Bate palma cu voluntarii!
”MagiCAMP a mobilizat 15 voluntari pe 13 octombrie, ziua curselor pentru copii la Bucharest Raiffeisen Martahon 2018, și 50 de voluntari pe 14 octombrie, ziua dedicată curselor de adulți. Unii dintre voluntari au fost și alergători pentru cauza MagiCAMP. Ne-am coordonat și sincronizat eficient cu organizatorii, astfel încât alergătorii au avut constant apă și gustări. Unii dintre alergători băteau palma cu voluntarii. Am avut și mici probleme dar învățăm din ele. La punctul de schimbare a ștafetei, spre exemplu, a fost puțin haotic, pentru că nu am reușit să ținem sub control culoarele, așa cum a fost indicat de organizatori. Cu toate acestea, alergătorii au fost cooperanți și nu au existat incidente sau reacții negative. Le mulțumim!”, ne-a povestit și Corina Banu, coordonatorul MagiCAMP al evenimentului cu start din Piața Constituției.
Printre voluntari s-a aflat și Luiza Teleanu, mama a doi dintre beneficiarii MagiCAMP, doi dintre copii care pentru noi înseamnă lumea: Mihai și Anuța Teleanu.

INFO
Impactul evenimentului

Iată și câteva cifre de la Maratonul București Raiffeisen Bank 2018, eveniment sportiv la care MagiCAMP a participat pentru a treia oară. Peste 19.000 de alergători din peste 70 de țări au luat startul la cea de-a 11-a ediție a maratonului. Printre învingători s-au numărat kenyanul Hosea Kiplenboi, câștigătorul maratonului de 42,195 de km, etiopianca Gelana Almaz Erba, învingătoarea probei feminine de maraton, româncele Adela Bălțoi, Nicoleta Ciortan și Maria Magdalena Veliscu, românii Nicolae Soare și Mircea Alexandrescu, dar și Maxim Răileanu, din Republica Moldova. Indiferent că s-au numărat, însă, printre câștigători sau nu, indiferent că au plecat acasă cu premii pregătite de organizatori, toți au fost de acord că nu este doar despre câștig, oricât de ambițios ești, cât mai ales despre a participa și a-ți depăși limitele.

Fiți siguri că ne revedem la anul și, până atunci, la semimaratonul Volkswagen din 2019 și la alte competiții sportive!
Dacă vreți să vă implicați proiectele noastre vă așteptăm cu un mesaj la [email protected]!


14/08/2018
P1810507
P1810528
P1810631
P1810693
P1810742
P1810753
P1810832
P1810890
P1810910
P1820053
P1820056
P1820105

Copilăria înseamnă înainte de orice joacă. Copii care trăiesc cu bucuria de aici și acum, care zâmbesc cu sufletul la lucrurile mici cărora noi nu le mai dăm importanță, care își depășesc limite și înving frici, care au privirile calde și curioase, copii care ne învață prin puterea exemplului că ține doar de fiecare dintre noi să lupte, să aibă încredere în propriile forțe. Sunt copiii care ne dau lecție după lecție în taberele MagiCAMP. 

Pentru ei joaca la greu a luat forma unui eveniment de strângere de fonduri la festivalul UNTOLD. Împreună cu prietenii de la În Fața Blocului și cu sprijinul UNIQA Asigurări și MAINSTAGE THE AGENCY am creat PlayCAMP, un spatiu de joacă pentru adulți inspirat de jocurile din copilăria noastră. Publicul UNTOLD a avut cu această ocazie șansa de a se juca și de a ajuta, printr-o donație pe măsura posibilităților fiecăruia, copiii din taberele MagiCAMP. 

Șotronul a încântat și îmbiat la joacă mulți trecători. De la șotron s-a sărit direct elasticul cu reguli vechi și mai noi, de la volei s-a trecut la baschet și apoi la o ”obligată” cinstită. Masa de ping pong a găzduit meciuri intense și amicale deopotrivă, iar la un moment dat nu se mai știa cine sunt rațele și cine sunt vânătorii de atâta joacă. Flori, fete sau băieți, melodii sau cântăreți, cu toții ne-am adus aminte cu drag de bucuriile copilăriei, am povestit, ne-am împrietenit și am strâns aproape 10.000 lei.

Când Mona, de la MagiCAMP, a venit la noi să facem PlayCAMP la UNTOLD împreună cu băieții de la ”În fața blocului”, noi am venit cu ideea să îi cuplăm cu un alt client cool de-ai noștri: UNIQA Asigurări. Ne-a picat fisa că o activare cu jocuri pentru copii mari plus o donație pentru copii mici se ”pupă” la fix cu campania pe care abia o făcusem pentru UNIQA @ UNTOLD, ”Gândește-te să îți asiguri distracția, gândește-te să le asiguri distracția”. Așa că le-am scris imediat și ei au zis da pe loc. Le mulțumim pentru că au făcut posibilă această idee atât de apreciată în festival și care a reușit să facă atâta bine!”, ne-a spus Sebastian Olar, Co-Creative Director MAINSTAGE THE AGENCY.
”Am acceptat cu bucurie propunerea de a fi parteneri la PlayCAMP deoarece am văzut o nouă oportunitate de a sprijini cauza copiilor care merg în tabăra MagiCAMP. Este un proiect drag nouă, pe care îl admirăm și îl susținem, de aceea am creat din nou contextul prin care să îi invităm pe participantii la festival să doneze. Campania de CSR dezvoltată în parteneriat cu UNTOLD și Neversea face parte dintr-un proiect mai amplu de responsabilitate socială prin care dorim să ne implicăm în viața comunității”, ne-a precizat și Nadia Pietreanu, director de marketing și strategie dezvoltare vânzări al UNIQA Asigurări.

Iar voluntarii de la fața locului confirmă bucuria și distracția retrăirii copilăriei prin jocuri care ne-au marcat pe toți.
”Am fost foarte plăcut surprins să văd cât apetit au oamenii să se joace dacă le dai ocazia! Și, dacă adaugi peste joacă șansa de a face o faptă bună succesul este garantat. M-am bucurat ca-n copilărie să joc baraj, gropița și pătrățica și să mă împrietenesc cu oamenii de acolo! Foarte fain!”, ne-a povestit Mircea Bugan, voluntar PlayCAMP. 
PlayCAMP a fost o ocazie minunată să fiu din nou copil, să alerg, să mă joc, să zâmbesc, cu gândul că joaca noastră va da cât mai multor copii posibilitatea să își regăsească râsul, optimismul și curajul. Am încercat să transmitem bucuria noastră cât mai multor oameni, astfel încât să fie și ei prinși de spiritul MagiCAMP, locul unde renasc zâmbetele, se leagă prietenii pe viață, joaca e privită cu cea mai mare seriozitate iar curcubeul vine și el curios să asiste la magie! Ne vedem la următorul PlayCAMP, cu și mai mult chef de joacă și cu aceleași suflete de copii!, ne-a spus entuziasmată și Narcisa Aluaș, voluntra MagiCAMP.

Până la următoarea ediție de PlayCAMP, vă încurajăm să scoateți la joacă cât mai des copilul din interior! Căci, vorba aceea, cine nu e gata, îl luăm cu lopata. 🙂


04/08/2018
Poza 4
Larisa Manescu
Poza 2
Poza 3
Poza 6
Poza 7
Poza 8
Poza 9
Poza 10
Poza 11
Poza 12
Poza 13
Anda Pacurar, Irina Calota, Otilia Mihai, George Chiriacescu
Poza 14
Poza 15
Poza 16
Poza 18
Poza 19
Poza 20
Poza mare
Poza piscina

Aflată la a treia ediție, BlueCAMP, tabăra copiilor care au pierdut pe cineva drag și au nevoie de terapie specializată, ne-a pus anul acesta în fața unor situații uluitoare prin duritatea lor. Ne-au scos din încurcătură chiar copiii. Ne-au luat de mână și ne-au purtat printr-o lume de iubire, de înțelegere și de joacă.

Lucas si Jasmine au rămas fără tată, care a pierdut anul trecut bătălia cruntă cu cancerul. La rândul lor, Andrei, Lucia, Iris, Seba si Luca, Mădă, Vlad, Gabi, Mirel și Larisa, Alex și Rox și mulți alți copii au trecut, odată cu suferințele celor foarte apropiați lor, prin momente de agonie, oricât s-au străduit cei din jur să filtreze pentru ei suferința. Au știut tot timpul, au simțit când ai lor trăiau durerea. Au fost obligați să descopere căi de a merge înainte, de a accepta că s-a întâmplat și că nu au putut face ei nimic ca să schimbe deznodământul. Nimeni nu a putut.
Toți acești copii, care nu se întâlniseră niciodată, s-au cunoscut anul acesta în tabăra BlueCAMP, destinată copiilor care au pierdut pe cineva drag. Mamă, tată, frate, soră, bunică, bunic, uneori mai mulți membri ai familiei apropiate în același timp. Au nevoie ca de aer de sprijin și de terapie specializată, au nevoie să fie înțeleși, ascultați, să își facă prieteni, să alerge, să se joace, să descopere că au pe cineva alături.
Copiii au scris pe bilețelele lor, la finalul sesiunilor de terapie, ce e în sufletele lor:
Dragă mamă, să știi că e greu fără tine, eu nu voiam să te pierd și vreau să știi că te iubesc
Dragă mama, vreau să îți mulțumesc pentru clipele minunate petrecute împreună și îți mulțumesc că mă ajuți în continuare”
”Totul este bine… să nu-ți faci griji! Știu că mă veghezi de sus, că acolo la tine e frumos și nu te vom uita”
”Îmi doresc și eu să fi avut mamă și îmi mai doresc ca și ceilalți să fi avut”

Despre pierdere și cum mergi înainte
În cele două serii de BlueCAMP de anul acesta am cunoscut 37 de copii minunați, speriați, închiși, chinuiți uneori chiar de un sentiment de vinovăție izvorât, spun specialiștii, din neputință. Și din senzația că dacă ai fi fost mai cuminte și mai ascultător poate că mama sau tata, fratele sau sora ta ar fi fost încă în viață. Acesta este și elementul comun al copiilor care vin în tabăra BlueCAMP: pierderea. Toți au pierdut pe cineva foarte foarte drag.
Sebastian, în vârstă de 17 ani, l-a pierdut pe fratele lui Dragoș, o minunăție de băiat generos și pistruiat care a venit în MagiCAMP încă din 2014. Dragoș era băiatul retras, căruia cancerul îi furase o mână și care nu știa ce a rămas din el. Încerca să se ascundă sub bluze cu mânecă lungă și urmărea totul dintr-un colț. După doar câteva zile, râdea cu gura până la urechi și participa primul la toate activitățile. Câteva luni mai târziu, strângea el ce bănuți putea pentru copiii care nu au posibilități. Făcuse un borcănel-pușculiță. ”Nu știu ce i-ați făcut lui Dragoș dar s-a schimbat foarte tare! Merge la școală mult mai bucuros și nu mai poartă mereu proteza!”, ne-a spus mama lui Dragoș și a lui Sebi după săptămâna din 2014. În 2015, Dragoș nu a putut veni în tabără. Era în Italia, la tratament. A reușit în 2016. În 2017, din nou internare și operații. Din primăvara lui 2018, Dragoș nu mai e cu noi. L-am cunoscut acum, însă, pe Sebi, imaginea vie a fratelui său. Sebastian a venit în BlueCAMP împreună cu fratele lui, al lor, mai mic, Luca.
”A fost prima dată când am ajuns în MagiCAMP, desi știam atâtea de la Dragoș, și nu m-am simțit nicăieri mai bine ca acolo. Mi-a plăcut foarte mult și de toți voluntarii, sunt prieteni de nota 10! Abia aștept să mă fac și eu voluntar”, ne-a spus Sebi.

Ce le place copiilor în BlueCAMP ne spun chiar ei:
”Mi-a plăcut panoul de cățărat, pentru că am reușit să-mi înving frica!”
”Îmi place pentru că am făcut lucruri pe care nu credeam vreodată că le voi face în viața asta, tiroliana, parcul de aventură, călăritul!”
Eu sunt fericit că am mers acum în parcul de aventură pentru că nu cred că voi mai ajunge vreodată într-unul, eu nu plec niciodată de la mine din sat”. Iar încântarea din parcul de aventură ne-o confirmă și echipa de escaladă care ne stă alături tot anul. ”Cățăratul și învingerea spaimei că nu poți face așa ceva asta sunt lucruri fantastice pentru copii, pasiunea și bucuria lor pare deseori o chestiune de viață și de moarte, ca și cum totul este pus acolo”, ne-a spus Silviu, coordonatorul echipei.

Puțin trecut despre Blue
BlueCAMP a pornit în 2016, după incendiul din Colectiv, când 16 copii în doliu, unii afectați direct de acea nenorocire, intrau pe porțile taberei. 32 de copii au venit în 2017 și 37 anul acesta. Tot atâtea personalități distincte, tot atâtea istorii personale. Spre deosebire de modul în care se întâmplă lucrurile în taberele MagiCAMP, distracția în BlueCAMP este atent calibrată de sesiuni de terapie gândite de o echipă puternică și experimentată de terapeuți, formată din Anda Păcurar, Irina Calotă, George Chiriacescu și Otilia Mihai.
”Acestor copii le oferim o oază, un loc sigur și ancore, pe lângă distracție la greu. Pierderea părintelui, bunicii sau a fratelui le schimbă viața. Nu doar că pierd pe cineva care-i iubea dar pierd suportul familiei pentru că fiecare adult suferă și se izolează. Uneori, pierd toată familia și ajung în centre de plasament. Își pierd prietenii și le e foarte greu să mai relaționeze firesc, pentru că mulți îi etichetează, îi jignesc, îi agresează. În MagiCAMP și în sesiunile cu terapeuții, ei își descoperă sau își amintesc plăcerile lor, puterile lor, află că și ceilalți sunt în aceeași suferință și că adulții se pot purta normal, încurajator. Aici au ocazia să-și exprime trăirile fără a fi judecați sau temperați. E o experiență care îi transformă și le dă aripi, schimbându-i în același timp și pe voluntarii adulți care rămân uimiți de forța creatoare a copiilor, de curajul lor, de empatia lor. Când o fată cu sindrom Down a vorbit despre pierderea mamei sale, un băiat a lăcrimat impresionat de suferința ei spunând că el credea că lui îi e greu și are probleme. Acest băiat și-a pierdut mama cu doar câteva luni în urmă”, a spus, după o săptămână ticsită de strări și emoții uneori abia stăpânite, echipa de terapie.
Fetița cu sindrom Down le-a mai oferit voluntarilor și copiilor un moment pe care nimeni nu îl va uita mult timp. Înainte de masa de prânz, Roxana Mădălina a dorit să țină un discurs în sala de mese. A mulțumit pentru mâncarea delicioasă, pentru sfaturi, pentru căldura pe care o simțea în jur și a spus, în emoțiile tuturor, că le mulțumește că au ales să îi fie prieteni și că îi iubește foarte mult. ”O să vă port în suflet și nu o să vă uit niciodată. Chiar dacă mi-am pierdut mama, voi sunteți familia mea. Și vreau să vă rog ceva: să fiți puternici și să vă iubiți așa cum sunteți”.
Tăcere. Și apoi aplauze.

Proiectul BlueCAMP a fost anul acesta sprijinit de Fundația pentru Comunitate și MOL România prin programul ”MOL pentru sănătatea copiilor”. Le mulțumim din suflet pentru că ne-au acordat încrederea lor. 37 de copii sunt acum un pic mai liniștiți și mai împăcați cu ceea ce s-a întâmplat. E imposibil să înțelegi de ce cancerul o smulge pe mama ta de lângă tine când tu ai doar 9 ani și ea 37, de ce fratele incredibil de isteț și de bun și de amuzant pierde lupta cu cancerul la 8, la 12 sau la 14 ani, după ani îngrozitori de tratamente și operații, de ce un accident stupid de mașină îți seceră în doar câteva secunde două surori, tatăl, un unchi și mătușa sau de ce tatăl i-a făcut atât de mult rău mamei încât dispariția acesteia, urmată de a lui, vine aproape ca o ușurare. Cu ce rămâi după BlueCAMP sunt prietenii și oamenii pe care i-ai cunoscut când aveai cel mai mult nevoie de ei.
Mulțumim tuturor celor care fac acest proiect posibil.


24/04/2018
boy-child-clouds-346796-1280x853.jpg

UPDATE!
Cu ceva vreme în urmă vă spuneam că suntem în căutarea unui coordonator pentru echipa noastră de supereroi. E cu noi, a venit. O cheamă Florina Iordache și va fi OM BUN la MagiCAMP, aka Director Operațional. Florina știe să fie atentă cu oamenii mari și să se joace cu mult zâmbet cu cei mici. Vine de la Cluj, iar noi am primit-o de parcă ar fi fost a noastră din totdeauna.
De ce aveam nevoie de încă un om bun? Pentru că ne-ați ajutat să creștem. Mult. Anul acesta, în tabăra de la Brănești zumzăie o vară întreagă aproape 280 de copii. Lună de lună, mai bine de 150 de familii primesc coletul MagicBOX. MagicHOME, refugiul părinților, se extinde și în alte orașe cu centre onco-pediatrice din țară. Am crescut și e de bine. Ne păstrăm grija și păsarea și adăugam un strop în plus de rigoare. De aceea am căutat OM BUN.
Bine ai venit, Florina!

Probabil că este cel mai frumos job din lume. Şi asta pentru că MagiCAMP e locul în care faci bine, respiri bine, eşti înconjurat de oameni buni şi, împreună cu ei, înseninezi vieţi.

MagiCAMP a crescut într-un ritm care ne-a depăşit aşteptările. De la o tabără de doar două săptămâni în 2014, am ajuns la 11 serii şi peste 250 de copii îngrijiţi de mai bine de 1000 de voluntari. Prin programe ca MagicBOX sau MagicHOME ajutăm în fiecare an sute de familii în lupta lor cu cancerul.

Pentru asta e nevoie de curaj, un suflet bun, pricepere, pasiune şi mai ales să nu te dai niciodată bătut. Dacă ai aceste calităţi şi dacă vrei să conduci echipa noastră din funcţia de Director executiv, ia-ţi inima în dinţi şi trimite-ne un e-mail.

And because we need you to be proficient in English, please find below the detailed job description and application procedure.

APPLICATION PROCEDURE

Please send your CV to [email protected] before May 30. The CV will be accompanied by an intent letter which includes the candidates’ vision regarding MagiCAMP’s long-term development. Please use the subject line “Om bun” for your email.

JOB PURPOSE

The Executive Director is responsible for the successful leadership and management of the organization according to the strategic direction set by the Board of Directors.

PRIMARY DUTIES AND RESPONSIBILITIES

Based in Bucharest, the Executive Director will perform the following:

Leadership and representation

  • Contribute to developing the strategic plan of the organization, along with the Board of Directors
  • Act as a professional advisor to the Board of Director on all aspects of the organization’s activities
  • In addition to the Chair of the Board, act as a spokesperson and official representative for the organization
  • Represent the organization in relation to its stake-holders: sponsors, authorities, beneficiaries, the wider community.

Operational planning and management

  • Develop an operational plan which incorporates goals and objectives that work towards the strategic direction of the organization
  • Ensure that the operation of the organization meets the expectations of its beneficiaries, Board and Funders
  • Oversee the efficient and effective day-to-day operation of the organization
  • Provide support to the Board by preparing meeting agenda and supporting materials
  • Oversee the planning, implementation and evaluation of the organization’s programs and services

Organisational development

  • Develop organisational policies for the approval of the Board and prepare procedures to implement the organizational policies.
  • Review existing policies and recommend changes to the Board as appropriate.
  • Contribute to the long-term development of the organization.

Human resources planning and management

  • Determine staffing requirements for organizational management and program delivery
  • Develop and oversee the implementation of the human resources policies, procedures and practices including the development of job description for all staff
  • Establish a positive, healthy and safe work environment in accordance with all appropriate legislation and regulations
  • Recruit, interview and select staff that have the right technical and personal abilities to help further the organization’s mission
  • Implement a performance management process for all staff which includes monitoring the performance of staff on an on-going basis and conducting an annual performance review
  • Coach and mentor staff as appropriate to improve performance
  • Discipline staff when necessary using appropriate techniques; release staff when necessary using appropriate and legally defensible procedures

Financial planning and management

  • Work with staff and the Board to prepare and execute a comprehensive budget
  • Work with the Board to secure adequate funding for the operation of the organization
  • Research funding sources, oversee the development of fund raising plans and write funding proposals to increase the funds of the organization
  • Approve expenditures within the authority delegated by the Board
  • Ensure that sound bookkeeping and accounting procedures are followed
  • Administer the funds of the organization according to the approved budget and monitor the monthly cash flow of the organization
  • Provide the Board and sponsors with financial and narrative reports
  • Ensure that the organization complies with all legislation covering taxation and withholding payments

 Advocacy

  • Work to influence public policies in the areas covered by the organization
  • Establish good working relationships and collaborative arrangements with community groups, funders, politicians, and other organizations to help achieve the goals of the organization

Risk management

  • Identify and evaluate the risks to the organization’s people (clients, staff, management, volunteers), property, finances, goodwill, and image and implement measures to control risks

QUALIFICATIONS

Education

  • University degree

Knowledge, skills and abilities

  • Knowledge of leadership and management principles
  • Knowledge of national legislation applicable to voluntary sector organizations
  • Knowledge of human resources management, financial management and project management
  • Excellent Romanian and English are a must and other foreign languages are appreciated

 Personal characteristics

  • Excellent oral and written communication skills, including above average public speaking and presentation skills
  • Adaptability: Demonstrate a willingness to be flexible, versatile and/or tolerant in a changing work environment while maintaining effectiveness and efficiency.
  • Behave Ethically: Understand ethical behaviour and business practices, and ensure that own behaviour and the behaviour of others is consistent with these standards and aligns with the values of the organization.
  • Build Relationships: Establish and maintain positive working relationships with others, both internally and externally, to achieve the goals of the organization.
  • Make Decisions: Assess situations to determine the importance, urgency and risks, and make clear decisions which are timely and in the best interests of the organization.

Experience

  • 3 or more years of progressive management experience

 


03/11/2017
Poza deschidere
Poza 17
Poza 16
Poza 15
Poza 14
Poza 13
Poza 12
Poza 11
Poza 10
Poza 9
Poza 8
Poza 7
Poza 6
Poza 5
Poza 4
Poza 3
Poza 2

Ca să fie sigur că ajunge la toții copiii, Moș Crăciun MagiCAMP și-a luat tolba în spinare, și-a cremat renii în ajutor și s-a pus pe treabă din timp. Rezultatul: peste 450 de colete și cadouri pregătite și livrate, peste 500 de copii fericiți, zâmbete și îmbrățișări mii.

Și, desigur, mii de kilometri din toată țara și din Republica Moldova acoperiți. Un efort pentru care le suntem recunoscători tuturor voluntarilor care s-au implicat și companiilor care ne-au sprijinit cu produse sau cu fonduri pentru achiziționarea cadourilor și produselor necesare. Zeci de voluntari au ”adoptat” cadouri și colete cu ajutoare, le-au trimis familiilor care aveau nevoie de ele prin curier sau le-au livrat ei înșiși. Au împachetat până când au rafinat arta fundițelor, au mers la cumpărături pentru copii, au așternut gânduri pentru aceștia pe o felicitare, au preluat și ridicat sute de pachete, au donat prin programul ShoeBOX, în magazinele ECCO, le-au povestit colegilor, prietenilor și familiei și chiar i-au luat pe sus și i-au trimis prin toată țara pentru a rezolva urgențe.


Am făcut bine #ÎMPREUNĂ!
Iată doar câteva reacțiile sosite pe adresa lui Moș Crăciun după operațiunea ”Sărbători magice”.
Sunteți o minune pentru copiii noștri. Nu avem cuvinte suficiente pentru a vă mulțumi pentru bucuria făcută copiilor noștri” – Iulia, mamă
”Am primit cu nespusă bucurie cadoul, iar fericirea a fost maximă!” – Mariana, mamă

”Abia aștept să ne revedem! Vă mulțumesc pentru toate cadourile primite din partea echipei MagiCAMP!” – Antonio C., magicamper 

Mulțumim din suflet pentru cadoul minunat!! Cosmin s-a bucurat așa cum nu l-am văzut niciodată!” – mama lui Cosmin T, magicamper
Înmulțiți toate acestea de câteva sute de ori și vedeți ce ați făcut!
Magic is something YOU make!


Și totuși… de ce v-ați implicat?
”Am ales să adopt un colet MagicBOX pentru că am simțit nevoia să ajut pe cineva mai puțin norocos. M-am gândit că oamenii aceștia sunt încercați de soartă într-un mod cumplit, cu siguranță nu mai au energie și resurse pentru câte au de făcut. Am ales să donez în continuare tocmai pentru a le insufla speranță”, spune Mihaela, voluntar. Mihaela a adoptat în luna decembrie un colet MagicBOX pentru o familie care are nevoie de sprijin și își va menține implicarea și din luna ianuarie. Mai mult, ea și prietenii ei au fost reni de nădejde și au dus de Sărbători cadouri copiilor din Moldova.
“Nimic nu te întoarce mai repede la realitate decât un copil bolnav de cancer care se bucură de un cadou primit. Vreau să continui să trimit, ca să-mi reamintesc de fiecare dată că trebuie să-i prețuim pe cei de lângă noi”, povestește și Irina, ”părinte” de MagicBOX.

Ca ele, am avut tot anul, dar cu atât mai mult în luna decembrie, zeci de voluntari care și-au asumat rolul de Moși și Rudolfi: Andreea, Cristina, Oana, Alexandru, Bianca, Iuliana, Monica, Raluca, Iuliana, Laura, Olga, Irina, Teodora, Bogdan, Bogdana, Cătălina și mulți alții care și-au rupt din timp pentru a-l dărui.
Adrian, spre exemplu, și-a luat prietenii și caii-putere și i-a mânat zile întregi, mii de kilometri, pe oriunde a fost nevoie de un ”ren” care să livreze cadouri: ”Am vrut să aduc un strop de bucurie în viața copiilor care au o copilărie chinuită. Bucuria imensă și zâmbetele până la urechi mi-au dat toată energia ca să pot merge până la capăt”. Adrian are și noroc cu Delia, partenera lui de viață, care nu numai că l-a lăsat să ”fugă” de acasă, dar l-a și încurajat și s-a implicat și ea!

PS. Mulțumim companiei Telekom Romania pentru atâtea cadouri superbe, unei echipe fantastice de la compania Saint-Gobain, care a “adoptat” nu mai puțin de 12 colete MagicBOX, și unui grup de voluntari Orange, care și-au suflecat mâinile și au trecut la treabă!
Plecăciuni, oamenilor, și 2018 de vis, așa cum l-ați pregătit și voi copiilor și familiilor lor!
La mulți ani!


02/11/2017
23314187_1753846814647963_1559270365_o-1.png

”Sunt bine, mamă, dar stau pe un scaun de însoțitor, îmi sprijin capul de tăblia patului și mă gândesc la toți oamenii care au șters cu fruntea vopseaua de pe cadrul metalic.

Cum am ajuns aici? Nici nu mai știu. Fug zilele și nu-mi mai amintesc nimic din ele. A trecut și week-end-ul ăsta și tot n-am ajuns pe-acasă. Ați strâns solarul? A venit ăla să vă are de toamnă? Azi a fost duminică, dar eu nu-mi mai amintesc decât că am văzut un tractor verde trecând prin fața mea – era „Viața satului“ la televizor – și-apoi imediat s-a făcut seară. Nu știu cum e pe la voi, dar aici, în Vitan, duminicile de toamnă sunt scurte cât un program scurt la mașina de spălat.

Nu te îngrijora, mamă, eu n-am nimic, sunt lângă un pat de spital și în afară de faptul că trece timpul nu mă tem de niciun rău. Stau pe scaunul însoțitorului de câteva minute și mă dor deja toate oasele. Îmbătrânesc cu fiecare anotimp care trece, pielea de pe mine se sluțește ca un carton de ouă uitat în ploaie, iar șamponul tău anticădere nu e bun de nimic. Acum îți scriu ca de la om mare la om mare: sunt încarcerat într-un salon de spital, n-am nicio carte la mine, mi-a murit bateria la telefon, așa că tot ce pot să fac e să mă gândesc. Îți scriu în gând o scrisoare și, privind în jurul meu, îmi dau seama cât de norocoși am fost. Am trecut prin viață ca tractoarele prin „Viața satului“, puternici, fără injecții și fără perfuzii. N-ai stat după noi prin spitale, nu te-a chemat niciun doctor în birou ca să-ți spună „luați loc, vă rog…“. În rarele ocazii când am ajuns la spital pentru supărări benigne, vocea ți se surpa și aveai ochii roșii. Dar numai pentru puțin. Câteva zile mai târziu eram din nou cu toții acasă, să batem mingea pe hol și să dăm tare pe MTV.

„Luați loc, vă rog“. În fiecare an, 2.500 de părinți aud aceste cuvinte care introduc numai vești proaste. Urmează o înșiruire de termeni medicali, diagnostice prea serioase pentru niște copii atât de mici. În final, rămâne un singur cuvânt: cancer. Apoi urmează săptămâni și luni pe care părinții le petrec alături de copiii lor, în Ghetsemaniul secțiilor de oncologie. Mulți sunt din provincie, iar tot ce au e un scaun ca ăsta pe care stau eu acum și o pungă de plastic cu un săpun, niște șervețele umede, pastă de dinți și carte de rugăciuni. Zilele și nopțile lor sunt lungi, iar scaunul de pal cu picioare de fier e singurul sprijin. E prea puțin. Atunci când părinții obosesc, copiii simt, iar boala contraatacă. De-asta sunt, mamă, eu aici, ca să întruchipez în fața lumii calvarul părintelui pe un scaun. E greu să trăiești pe un scaun.

Mai am câteva minute. A trecut de 12 noaptea și este deja luni. Orașul doarme învelit bine, iar eu visez că trag de o manetă pentru ca scaunul de fier ruginit să se rabateze precum în reclamele la zboruri scumpe. Delirez, mă gândesc ce-o fi în mintea părinților după sute de ore în poziția asta, apoi mă gândesc din nou la mine. (…)

„Nu ne vom ridica de pe scaunul ăsta până când mesajul nostru nu va ajunge la 100.000 de oameni“, așa am promis. 100.000 de oameni care să doneze printr-un SMS doi euro pe lună pentru construcția unui unui centru pentru părinți, lângă Institutul Oncologic Fundeni. Un loc în care acești părinți să poată dormi câteva ore, să poată să-și schimbe hainele, să nu mai zică „n-am eu bani de București“, atunci când copiii lor se îmbolnăvesc.

Nu sunt singur, mama, suntem mai mulți. Stăm pe rând, câte o oră fiecare, pe un scaun de spital, lângă un pat de spital, într-un mic salon ca de spital, aranjat într-o vitrină a galeriei Galateca, cu vedere la strada C.A. Rosetti. Nu e nimeni pe patul de spital, e doar o demonstrație. Prin fața ferestrei mai trec, din când în când, oameni. Se opresc, se uită, văd un om pe un scaun, perfuzorul alături, patul neatins… încep să-și pună întrebări. Ne-am născut și am trăit în țara asta și poate că uneori ni se pare normal tot ce vedem prin spitale, dar nu e normal. M-am așezat benevol pe scaunul ăsta, deși tu știi că eu nu prea fac gesturi demonstrative. Până la urmă, gestul ăsta e mai mult decât o invitație la SMS, e mai mult decât o încordare pentru construcția unei clădiri, e o chemare la… nu știu ce cuvânt să folosesc, dar cred că mă gândesc la… bunătate. (…)

Aud o bătaie în ușă. Mă întorc în scaun și văd în ușă un hipiot pe la vreo 60 de ani, cu barbă și coadă. E schimbul meu. S-a făcut ora 1.00. Hipiotul atât îmi spune: „Ieși!“, și-mi explică din cap pe ce parte să-l ocolesc. Eu ies fără să zic ceva și el se așază pe scaun. Cobor pe C.A. Rosetti și mă uit la hipiot din stradă. Fac câteva poze. Ce e cu omul ăsta? E ceva cu el. Îl aștept până-și încheie și el tura. Aflu povestea lui: Jean Chelba, hipiot – mersi, mi-am dat și eu seama – fost fugar în comunism, închis pentru tentativă de părăsire frauduloasă a țării, văduv din ’86, tată a doi copii. Unul dintre ei a fost Alexandru Chelba, mort acum 2 ani, pe 7 noiembrie 2015, în urma incendiului din clubul Colectiv. Stăm un pic de vorbă, nici el nu știe ce cuvânt să folosească, dar tot la bunătate ajunge. De-asta s-a așezat și el pe scaunul ăla.

(…)

Cam asta a fost. E foarte târziu, mamă. E, de fapt, devreme. Simt că adorm cu laptopul în brațe așa că închid înainte să vină dimineața. Încă o secundă să mai deschid o dată fereastra de live stream de la MagicHome. Da, e cineva acolo, pe scaun. E totul bine”

Textul integral la http://recorder.ro/scrisoare-pentru-mama-de-langa-patul-de-spital/